Dezamagita… iar… si daca nu sti de ce… eu nu pot sa-ti zic… Nu te recunosc si nici nu mai vreau scuze. Mi s-a pus pata! Si pe cat de mult odata mi-a placut sa stau in bratele tale, pe atat de mult azi imi esti indiferent. Da… fiecare pahar o sa-mi aminteasca de tine… de tot ce parea frumos odata… de clipele pe care… tu… cu un singur cuvant le-ai innecat… intr-o dezamagire. Am pus la suflet… a fost ceva… un vis frumos. M-ai cucerit prin cuvinte… mi-a placut prea mult ce am auzit. Si stiam ca nu trebuie sa am incredere, dar am crezut ca putem visa impreuna. Am crezut ca putem zbura cu aceesi aripa spre oriunde-le nostru… Desi total rupti de restul lumi ar fi fost ceva, aripa ta are loc numai pentru unul. Da… esti egoist… dar nu te condamn… mai sti? [de cand mi-ai iesit in drum, nu tin minte cand si cum, pentru prima oara.../nu stiu ce s-a intamplat... totul parca s-a schimbat,/dar tu, parca nu m-ai vazut... ca un fulger ai trecut /Nu... nu se poate sa nu ma vezi... nu se poate sa nu ma crezi... ce mult, as vrea, sa te am cu mine.../Tu... nu vrei sa intelegi deloc... ca m-aprind si ca iau foc... cand te revad.../Vremea zboara si intr-o zi... o sa-ti spun fie ce-o fi... ce simt pentru tine.../doar cu-n suflet si-un cuvant... sa nu crezi ca-s vorbe-n vant.../nu stiu daca vei asculta... nu stiu, daca vei spune da...] poate intr-o buna zi… sau nu… visul s-a sfarsit… m-am trezit singura… ieri s-a dus… vine azi, cu alte iubiri. Fara tine, pastrez doar visul, in speranta ca o sa imi creasca propriile aripi… si ma gandesc ca o sa gasesc un alt pahar… un alt cuvant… acelasi gand… un vis frumos